Modul in care noi folosim fotografia este schimbat zilnic cu ajutorul internetului si aparatelor foto digitale.Preturile convenabile ale aparatelor digitale,costurile scazute pe fotografie si usurinta cu care fotografiile pot fi impartite intre prieteni pe site-urile de socializare concureaza din ce in ce mai evident fotografia pe film deoarece are o calitate superioara fata de tehnologia digitala.
Desi diferentele dintre cele doua sunt mari cea mai importanta este imaginea finala iar aceasta apare in functie de receptorul foto folosit.Filmul foto reuseste sa capteze imagini prin intermediul reactiilor chimice iar printr-o succesiune de etape de laborator imaginea finala e transpusa pe hartia fotografica.
Filmul fotografic e o banda de plastic facuta din celuloid sau poliester care este imbracata cu o emulsie fotosensibila ,formata din gelatina si material fotosensibil.
Senzorii digitali asemenea unor panouri solare reusesc sa capteze lumina in milioane de puncte mici,numite pixeli ,ei fiind responsabili de rezolutia finala a imaginii..
Asa cum celulele cu con de la nivelul retinei sunt sensibile la culorile rosu,verde si albastru,fiecare din pixelii unui senzor digital e sensibil la una din cele trei culori primare,responsabila de acest lucru fiind o retea de filtre colorate,situate deasupra acestora.Aproape majoritatea senzorilor utilizeaza o retea de filtre numita Bayer,care foloseste de doua ori mai multe filtre verzi decat albastre sau rosii,aceasta pentru ca ochiul uman este foarte sensibil la culoarea verde aflata la mijlocul spectrului vizibil.
In general fotografia digitala ne permite tuturor sa avem o anumita calitate fara prea multa experienta.Daca e sa vorbim de preturi costul e mai ridicat in cazul fotografiei pe film. Stocarea fotografiilor digitale nu costa nimic iar nici nu este cazul sa vorbim despre degradare deoarece nu exista.
Este ideal sa ne bucuram de fotografiile si imaginile pe care le vedem zilnic fara sa ne punem intrebarea pe ce fel de aparat au fost ele captate.